De-atatea veacuri de iubire,Gasesc si-acum acelasi lac
Pierdut sub cerul plin de stele.
Aceiasi doi indragostiti
Îmbratisati priveau spre ele,
Neconteniti la umbra pomilor uitati
Scriau iubiri in stele.
Necunoscuti vorbesc si-acum
De-o frageda femeie,
Ce-si striga dorul ei ascuns
Mereu spre-aceleasi stele.
La umbra pomilor uitati
De-atatea veacuri de iubire,
In lipsa fragedei femei
Doar lacul isi mai striga dorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu