Si azi nu mi-ai strigat numele,Nu ma astept sa-l aud
Rostit de tine,
Caci nu te astept,
Poate ei da, stiu sigur,
Ei inca te mai asteapta pentru mine.
Sa fi tu cel caruia ii zambesc,
Si care imi strange mana frageda,
Sa ne deosebim mereu,
Sa fim ca doi poli ce se atrag,
Ca filele unei carti, sa fiu eu pentru tine,
Ce o rasfoiesti mereu, si o citesti la infinit
Sa simti ca nu te mai saturi...
Ca a devenit preferata ta,
Sa nu te intrebi de unde a aparut,
Sa ii accepti autorul necunoscut.
Sa imi opresti timpul ...
Desigur, vreau timp, cu disperare.
Si mi-am castigat egoismul,
Un egoism detestat de toti
Si-o ironie inteleasa de mine.
Caci azi si maine ma voi gandi la mine.
Caci maine va fi azi pentru mine.
Si nu ma voi gandi la noi deloc,
Caci nu existi, stiu sigur.
Si nu ma gandesc nici azi la cum vom fi noi
La cum imi voi impartasi ideile ce imi zboara mereu prin minte,
La cum ma vei invata sa pasim impreuna,
Caci eu voi vrea mereu pe drumul meu
Si nu stiu daca tu o sa mi te alaturi
Sau daca o sa ma urmezi macar,
Dar ei inca, desigur, inca ei cred asta.
